Vanghelie, rana de pe obrazul PSD
Februarie 18, 2010

Deja este prea mult. Marian Vanghelie, pata de pe obrazul PSD, s-a transformat in rana. Incepand de ieri, cand pe ecranele tuturor televiziunilor rulau vorbele de duh ale lui Vanghelie la adresa unor colegi din partid, rana s-a deschis. Urata, hidoasa, in vazul intregii tari. PSD sufera acum din cauza unui individ despre care eu tot spun de doi ani de zile ca face un imens rau partidului. Un individ care, chiar daca are mintea odihnita, n-a inteles ca trebuie sa se opreasca. Un individ care, sa ne amintim, visa sa devina cel mai important om din Romania.

Ceea ce zice si face astazi Marian Vanghelie a ajuns sa fie catalogat drept definitoriu pentru PSD. Partidul ocupa spatiul public, nu cu solutii si propuneri de legi, ci cu amenintari, injuraturi si politica gastilor.

Oare, vazand ce se intampla cu PSD, electoratul mai da doi bani pe noi? Cat de jos am ajuns, cat de jos mai vrem sa coboram? In loc sa fie un moment de relansare, Congresul nostru de sambata e asteptat ca spectacolul de circ al anului. Cu Vanghelie in rolul principal. Si pentru ca impactul sa fie maxim, diferite gasti si gasculite, mai vechi sau mai noi, fac jocuri de culise.

Este inadmisibil in ce hal a ajuns partidul sub conducerea lui Vanghelie si a celor care l-au cocotat atat de sus. Eu scriu si spun inca de acum un an de zile ca politica aceasta, a gastilor, poate fi mortala pentru PSD. Pentru ca nu le convenea ce spuneam, baietii din gasti m-au acuzat ca fac jocurile cuiva din afara partidului. Astazi, si Ion Iliescu, si Adrian Nastase spun exact ce spuneam eu.

Nu sunt deloc fericit ca am avut dreptate. Din contra. Sunt foarte, foarte trist. Pentru ca nici eu n-am crezut ca se va ajunge aici. Unii dintre putinii care mai vad limpede in aceste zile au ales sa se retraga si sa lase gastile sa-si sparga capetele intre ele. Dar oare mai putem vorbi de un partid dupa un astfel de macel?

Eu am ramas sa ma bat. Nu cu cineva anume, nu-mi plac gastile si nu fac parte din ele. Am ales sa ma bat pentru principiile si drumul in care cred. Urmandu-le, sunt sigur ca voi castiga la Congresul de sambata, indiferent care va fi rezultatul votului. Voi castiga pentru ca le voi arata colegilor calea pe care trebuie sa mergem. Daca nu acum, cu siguranta mai tarziu. Ea nu se schimba indiferent cate tumbe face si cate injuraturi da pe post Marian Vanghelie.

Candidez, nu ma joc!
Ianuarie 27, 2010

Observ ca, in ultimele zile, foarte multi analisti, dar si colegi din taberele cu care ma aflu in competitie in partid sustin sus si tare ca anuntata mea candidatura la sefia PSD este, de fapt, o miscare tactica. Convinsi ca ei stiu, chiar mai bine decat mine, ce urmeaza sa fac, distinsii domni spun ca, mai mult ca sigur, nu voi candida in final la presedintia partidului si ca ma voi alatura uneia sau alteia dintre tabere.

Dar astazi am decis sa nu-i mai las sa munceasca in van. De ce sa-si consume energia si timpul construind fel de fel de scenarii referitoare la candidatura mea? Asa ca ii anunt, in modul cel mai sincer, ca nu-mi retrag candidatura. Nici acum si nici mai tarziu. Am spus un lucru si ramane asa cum l-am spus. Nu ma joc cu vorbele si cu candidaturile.

La discutii, da, sunt deschis atunci cand vorbim despre cum trebuie reconstruit PSD, despre cum trebuie reformat statul, despre care trebuie sa fie solutiile PSD de scoatere a tarii din criza, despre cum trebuie sa arate echipa capabila sa atinga aceste deziderate. Pot sa discut de ce nu cred ca e bine ca Mircea Geoana sa mai conduca PSD, de ce cred ca Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie si grupul lor de interese nu trebuie sa mai influenteze deciziile partidului.

Pot sa discut despre toate lucrurile bune pe care le-a facut Adrian Nastase pentru PSD si sa-l invit public, asa cum am facut-o si cu Cristi Diaconescu, sa vina alaturi de mine intr-o echipa redutabila pentru reconstructia partidului, intr-o echipa care sa ne duca la guvernare pana cel tarziu in 2012. Insa nu-i pot lasa pe altii sa hotarasca la televizor ce se va intampla cu candidatura mea. Acest lucru l-am hotarat eu si las Congresul PSD sa se pronunte daca am luat sau nu o decizie buna.

Geoana vrea sa rupa PSD!
Ianuarie 22, 2010

Temerile mele incep sa se adevereasca. Gruparea Geoana – Hrebenciuc incearca sa recastige puterea in PSD prin mijloace necinstite. Mai multi colegi din tara m-au sunat sa-mi spuna ca Geoana & co. au convocat o intalnire undeva, la munte, unde incearca sa-i convinga pe unii lideri de filiale de necesitatea organizarii cat mai rapide a unui Congres. Mai exact, gruparea Geoana vrea sa convoace formal un Consiliu National pe 12 februarie pe care sa-l transforme imediat in Congres. Un Congres cu cateva sute de membri. Fara conferinte judetene organizate ca la carte, deci fara reprezentanti care sa reflecte cu adevarat vointa membrilor PSD din toata tara.

Astfel, Geoana & co. spera ca printr-un Congres rapid si aranjat sa-si pastreze controlul asupra partidului, control care a dus partidul in situatia de a se permanentiza in opozitie. Este grav daca gruparea Geoana reuseste sa dea aceasta lovitura. Este grav pentru ca, daca lovitura le iese, riscul ca PSD sa se rupa este foarte mare. Sper ca toti colegii mei, sefi de filiale, lideri locali, oameni cu influenta in partid, oameni carora le pasa de PSD sa se opuna acestei tentative.

Am mai pierdut un parlamentar
Ianuarie 19, 2010

Deputatul Valeriu Steriu, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a demisionat din PSD si s-a alaturat grupului independentilor. Adica partidul mai pierde un specialist, care a decis sa-si caute o solutie individuala. Se pare ca noul PSD, promis dupa pierderea alegerilor de vechiul presedinte Mircea Geoana, nu mai convinge. Oamenii din partid au inceput sa-si piarda increderea in capacitatea echipei Geoana de a realize un proiect viabil, care sa readuca PSD la guvernare.

Incotro se indreapta partidul cu Mircea Geoana in frunte? Foarte multi membri PSD isi pun cu ingrijorare aceasta intrebare. Cu multi dintre ei am stat de vorba personal si le-am aflat temerile. Iar concluzia este ca, daca noi, cei care declaram ca ne pasa de acest partid, nu prezentam rapid un proiect solid de viitor, oamenii vor cauta in continuare solutii individuale. Si aici nu ma refer numai la parlamentari, ci si la primari si consilieri.

Eu am spus ca stiu ce trebuie facut pentru ca PSD sa ajunga la putere pana cel tarziu in 2012. Multe dintre ideile care ne pot duce la acest rezultat le-am scris deja pe blog, altele urmeaza sa le propun in cel mai scurt timp. PSD, ca si Romania, are nevoie urgenta de o viziune politica.

P.S. Revin cu o temere a mea care, daca se adevereste, va pune in pericol unitatea partidului. Este vorba despre temerea ca Geoana & co. vor incerca sa organizeze un congres aranjat. Adica un congres cu cat mai putini delegati, alesi pe criterii mai putin democratice. Daca se va incerca acest lucru, PSD se va rupe.

Greselile facute de Geoana & co in anul electoral 2009
Ianuarie 12, 2010

Da, este vremea analizelor. Da, membrii PSD din teritoriu, care s-au batut cum au stiut ei mai bine ca sa-l scoata pe Mircea Geoana presedinte, merita niste explicatii. Clare si la obiect. Ca sa inteleaga de ce, totusi, s-au pierdut alegerile. De ce trebuie sa mai stam inca nu stiu cati ani in opozitie. PSD este un partid serios si mult prea important ca sa inghita explicatii de genul “am pierdut din cauza flacarii violete”. Sau “am pierdut din cauza fraudarii alegerilor, a norocului chior al lui Traian Basescu, a buletinului meteo, a modului in care s-au aliniat planetele in seara dezbaterii finale si a textelor de pe blogul lui Miron Mitrea”. Acestea sunt justificarile hrebenciucilor. Nu analiza lucida a infrangerii.

Da, membrii PSD din teritoriu, care s-au batut cum au stiut ei mai bine ca sa-l scoata pe Mircea Geoana presedinte, trebuie sa stie unde s-a gresit si ce se va intampla cu acest partid in continuare. Ei trebuie sa stie ca nu suntem un partid de rangul doi, ci un partid puternic, care s-a manifestat ca un partid de rangul doi din cauza unei conduceri incompetente. Ei trebuie sa stie ca masura puterii PSD o dau ei, membrii si simpatizantii din teritoriu, si nu Mircea Geoana si echipa lui.

Si totusi, de ce a pierdut Mircea Geoana alegerile pe care el spune ca le-a castigat? Alegerile prezidentiale din 2009 au fost pierdute din cauza a cel putin douasprezece greseli mari facute de Geoana & co. pe parcursul unui an de zile. Intr-o ordine care nu tine cont de importanta, ci mai degraba de cronologie, acestea sunt:

1. Geoana si echipa lui au gresit cand, la negocierile cu PD-L pentru formarea guvernului, au refuzat Ministerul de Finante. Romania ar fi avut de castigat daca, intr-un an de criza, l-ar fi avut pe Mihai Tanasescu sef la finante. Iar imaginea PSD de partid responsabil si de partid al profesionistilor s-ar fi consolidat.

2. Geoana & co. au gresit cand s-au incapatanat sa ia Ministerul de Interne. Dorinta expresa a hrebenciucilor de a controla neaparat “doi s’un sfert”, serviciul secret al Internelor, a dus la schimbarea, intr-un interval foarte scurt, a doi ministri de interne. Scandalul iscat de aceste schimbari a aruncat asupra PSD imaginea de partid neserios, manat de interese obscure si nu de dorinta de a guverna in folosul cetatenilor.

3. Modul nedemocratic si discretionar in care Geoana si echipa lui au impartit functii si au impus oameni la conducerea unor filiale din tara a fost o alta greseala majora. Respectivele decizii au marit neincrederea celor din teritoriu in justetea hotararilor luate la centru si au sporit teama si nemultumirea in mai multe organizatii. La acestea se adauga modul abuziv in care Geoana & co. au decis excluderea unor oameni din PSD.

4. Geoana si echipa lui au gresit prin felul in care au scos PSD de la guvernare. Deoarece totul a pornit de la demiterea lui Dan Nica din fruntea Ministerului de Interne, multi oameni au inteles ca partidul se cramponeaza de un om si de o functie. Si asta chiar daca PSD avea dreptate. Decizia corecta era sa plecam din guvern mai devreme, cand acesta isi asumase raspunderea pe niste legi capitale pentru o buna parte dintre alegatori, cum au fost legea salarizarii unice si legile educatiei. Atunci s-a amanat iesirea de la guvernare, pentru ca hrebenciucilor le era foarte greu sa renunte la “doi s’un sfert”.

5. Geoana si echipa lui au gresit axandu-si campania preelectorala pe o singura idee: atacarea lui Traian Basescu. Nu s-a vorbit nimic despre solutia Geoana. Ideea castigatoare, cea cu Johannis premier, a venit, pana la urma, de la PNL. Dar faptul ca solutia minune n-am gasit-o noi, a facut ca Geoana & co. sa se comporte in permanenta indatoritor fata de liberali. Nu PSD a fost perceput ca motor al coalitiei, ci PNL. Asa cum Crin Antonescu a fost motorul in campania lui Mircea Geoana. Numai mobilizarea pesedistilor din teritoriu in turul intai a facut ca Geoana sa ajunga in finala cu Basescu.

6. Geoana & co. au gresit folosind-ul cu obstinatie pe Marian Vanghelie ca portavoce a partidului, desi Mircea Geoana stia inca de la alegerile locale ca “primarul de la cinci” nu se bucura de simpatie nici macar in randul majoritatii organizatiilor PSD, daramite in randul alegatorilor din toata tara.

7. Mircea Geoana a gresit numind-ul pe Viorel Hrebenciuc sef al campaniei pentru prezidentiale. Nici o idee castigatoare n-a avut Hrebenciuc, s-a tinut de vesnicele lui combinatii (vezi dezbaterea candidatilor din turul intai, cand a reusit sa-i coalizeze impotriva lui Geoana pe Basescu, Antonescu si Oprescu). In plus, nici flacara violeta n-a tinut cu el.

8. Geoana & co. au gresit grav prin faptul ca au pierdut controlul propriei campanii electorale. Cel mai bun exemplu in acest sens este folosirea filmuletului cu Basescu lovind un copil. Felul in care a fost lansat filmuletul (l-a anuntat Dinu Patriciu), repetarea lui pana la saturatie, dubiile legate de autenticitatea lui au facut sa aiba un efect contrar celui scontat. Confruntarea a fost mutata in zona emotionala, unde Traian Basescu era specialist. Prea multi sefi-sfatuitori sau sfatuitori-sefi a avut Mircea Geoana. Din dorinta fiecaruia dintre ei de a fi EL cel care ii da lovitura mortala lui Basescu, s-au calcat efectiv pe picioare.

9. Vizita de la Timisoara este prima dintre greselile fatale a lui Mircea Geoana din ultima saptamana a campaniei pentru turul doi. Nu poti sa te duci la Timisoara, intr-un loc simbolic al Revolutiei Romane, fara sa iei in calcul ca intri intr-o zona extrem de sensibila la legaturile unora dintre liderii nostri cu trecutul. Rezultatul? Am reusit sa-i enervam pe multi dintre alegatorii traditionali ai dreptei care hotarasera sa nu iasa la vot si sa-i mobilizam in favoarea lui Basescu.

10. A doua greseala fatala a lui Mircea Geoana din ultima saptamana de campanie a fost vizita nocturna la Sorin Ovidiu Vantu. Cum poti sa faci asa o greseala cand stii ca tema favorita a lui Traian Basescu este legatura ta cu “mogulii”? Cand stii ca Basescu se straduieste sa demonstreze ca esti subordonat “mogulilor”, tu te duci in miez de noapte la unul dintre ei acasa. Cum poti sa-i furnizezi asemenea munitie contracandidatului tau? Nu poti sa fii sef de partid, politician care vrea sa devina seful statului si sa faci astfel de gafe.

11. A treia greseala fatala din ultima saptamana de campanie a fost hotararea lui Geoana si a echipei sale de a participa la o singura dezbatere cu Basescu. Aceasta decizie a facut ca toata atentia publicului sa se concentreze pe confruntarea unica dintre cei doi candidati. Tot ce s-a spus acolo a capatat importanta sporita. Si asta chiar daca si un incepator intr-ale campaniei electorale stia ca Traian Basescu este mai bun la confruntarile directe. Fiind singura dezbatere, Mircea Geoana nu a mai putut sa recupereze.

12. In sfarsit, a patra greseala fatala din ultima saptamana de campanie a fost prestatia slaba a lui Mircea Geoana de la dezbaterea finala. Stiind ca era singura confruntare, candidatul Geoana trebuia sa fie mult mai bine pregatit pentru a specula slabiciunile lui Basescu si pentru a face fata atacurilor acestuia. Mircea Geoana trebuia sa fie mai stapan pe el, tinand cont ca intra in avantaj in dezbatere si avea doua sanse din trei: fie sa castige confruntarea cu Traian Basescu, fie sa fie egal cu el.

P.S. Pentru ca tot am vorbit de alegerile prezidentiale, vreau sa lamuresc o data pentru totdeauna o acuzatie pe care Mircea Geoana si ai lui mi-o tot aduc in ultima vreme, si anume ca nu m-am implicat in campania electorala din 2009. Cum sa ma implic daca, imediat dupa ce am castigat alegerile locale si parlamentale din 2008, Geoana & co. m-au trimis la odihna? Ce voiati sa fac, sa sparg usa biroului in care se adunau Hrebenciuc si echipa? Lui Mircea Geoana i-am spus pe tot parcursul anului 2009 care cred eu ca sunt solutiile bune pentru partid. I-am spus-o ori de cate ori l-am prins la sedintele de grup de la Senat, de fata cu toti senatorii partidului. A, ca el n-a vrut sa tina cont de sfaturile mele, ca a crezut mai mult in flacara violeta a lui Hrebenciuc, este decizia lui de mare barbat politic.

Scrisoare catre pesedisti
Octombrie 12, 2009

Minciunile despre mine au depasit, in ultimele zile, orice limita. Indivizi care, prin simpla aparitie la tv, ii fac rau partidului isi permit sa arunce cu noroi peste activitatea mea ca membru PSD. Peste campaniile electorale pe care le-am condus si le-am castigat pentru partid. Indivizi care, cum deschid gura, mai scad cu cateva procente sansele candidatului PSD la alegerile prezidentiale spun despre mine ca sunt unealta PD-L. Ei, care au supus partidul grupului lor de interese, au tupeul sa spuna ca, daca ii atac pe ei, atac imaginea partidului.

Aflati in pana de strategii de campanie care sa-i mareasca sansele lui Mircea Geoana la alegeri, Hrebenciuc si grupul sau de interese cauta pe cineva pe care sa dea vina. Si m-au gasit pe mine. Asa ca si-au canalizat energiile ca sa raspandeasca ideea ca sunt ba omul lui Basescu, ba omul lui Oprescu. Ba, mai nou, ca sunt si omul lui Basescu, si al lui Oprescu, in acelasi timp, si ca fac jocurile acestora in detrimentul candidatulu PSD, Mircea Geoana. O minciuna atat de hilara incat ma face sa ma gandesc ca si lui Hrebenciuc poate sa-i dauneze o perioada prea lunga de timp petrecuta in preajma lui Vanghelie.

Eu nu sunt omul lui Basescu. Nici al lui Oprescu. Sunt pesedist si il voi sustine pe candidatul PSD la presedintie, chiar daca hrebenciucii se lupta din rasputeri sa ma dea afara din partid. Stiu ca grupul Hrebenciuc-Vanghelie nu reprezinta PSD. Cele intamplate intre alegerile locale si parlamentare din 2008, m-au facut sa inteleg ca hrebenciucii au o agenda proprie care nu tine cont de agenda partidului. Ceea ce a urmat dupa alegerile parlamentare, la negocierile pentru formarea guvernului cu PD-L, mi-a intarit aceasta convingere.

Fara sa tina cont ca interesul PSD era sa contribuie la o buna guvernare in vreme de criza pentru a le arata romanilor ca suntem un partid serios si responsabil, grupul Hrebenciuc-Vanghelie a avut un singur obiectiv major: sa ia Ministerul de Interne ca sa puna mana pe “doi s’un sfert”. N-a contat ca PSD putea sa dea tarii cel mai bun ministru de finante sau cel mai bun ministru al economiei. Ei doreau doar sa-si plaseze oamenii la Interne. Din cauza asta, partidul a trecut prin momente penibile, care i-au afectat mult imaginea: a schimbat, in numai doua luni, doi ministri de interne. Si a intrat in fundatura care, in final, a dus la retragerea de la guvernare.

Aceste lucruri le-am spus si le-am scris pe blog inca din februarie 2009. Inca de atunci, cand eram departe de alegerile prezidentiale, am vorbit despre grupul Hrebenciuc-Vanghelie si despre cat rau face acesta partidului. Am spus, inca de atunci, ce pericole ne pasc. Asa ca aiurerile pe care le-a spus Hrebenciuc deunazi, cum ca am preluat ideea cu grupul Hrebenciuc-Vanghelie de la PD-L si ca, in consecinta, sunt unealta PD-L, nu stau in picioare.

Nu sunt unealta nimanui, nu fac jocul altor partide si nu plec din partidul meu oricate sicane imi fac cei care vor sa transforme PSD intr-o anexa a grupului lor de interese. N-am lucrat si nu voi lucra niciodata impotriva intereselor partidului, asa cum fac cei care ma acuza astazi. Ii rog pe toti pesedistii care au semne de intrebare referitoare la pozitia mea sa considere aceste randuri drept o declaratie ferma, pe care n-o sa mi-o modific, indiferent care va fi contextul politic.

Apel catre grupul de interese care conduce PSD
Mai 13, 2009

In PSD au loc reglari de conturi. Nu de ieri, de azi, ci de cand grupul de interese reprezentat de Viorel Hrebenciuc il influenteaza decisiv pe presedintele partidului. Eu personal, dar mai ales cei considerati apropiati mie, au fost tintele acestor razbunari. Arsenalul folosit a fost divers, de la sicane puse in practica de procurori politici, la inlocuiri din functii si chiar excluderi din partid. Pedepsirea lui Madalin Voicu este doar ultima isprava a acestor baieti destoinici. Dar si cea mai grava. Pentru ca ea s-a produs intr-un moment extrem de sensibil pentru partid.

Suntem intr-o campanie electorala pe care, imi place sa cred, vrem s-o castigam. Ca sa ramanem cel mai important partid din Romania si ca sa ne luam avant pentru alegerile prezidentiale din toamna. Ori, in aceste conditii, numai de un scandal intern nu avea nevoie PSD. Un scandal care arata ca degeaba te lupti si castigi alegerile parlamentare in fieful adversarilor politici, pentru ca poti fi oricand dat afara din partid. Un scandal care dovedeste ca daca iti permiti sa-ti exprimi liber opiniile si sa-ti critici sefii, risti oricand sa fii exclus fara explicatii. Un scandal care demonstreaza ca degeaba avem un statut la partid, pentru ca acesta poate fi oricand incalcat de un grup de interese.

Cu ce entuziasm se apuca de campanie membrii PSD vazand aceste lucruri? Cand a deschis gura ca sa-l excluda pe Madalin Voicu, s-a gandit Marian Vanghelie la raul pe care il provoaca partidului sau s-a gandit doar la cat de fericit il va face pe Mircea Geoana? Si-a astupat Mircea Geoana urechea in care ii susura necontenit sfaturi Viorel Hrebenciuc si a incercat sa reflecteze, macar o clipa, daca intamplarile acestea ii fac bine PSD-ului?…

In numele membrilor simpli buimaciti de cele ce se intampla acum cu partidul lor, fac un apel catre grupul de interese care a pus mana vremelnic pe sefia PSD: prefaceti-va macar trei saptamani ca va pasa de partidul acesta. Puneti frau intereselor personale. Macar sa trecem alegerile.