Criza poate matura actuala clasa politica!

Criza economica nu se combate cu injuraturi, ci cu masuri nepopulare. Efectele crizei asupra populatiei vor fi mai mari sau mai mici nu in functie de cat de tare ne tragem noi, politicienii, palme pe ascuns sau la vedere, ci de cat de mult curaj avem sa luam niste decizii dure. Si de cat de mult curaj avem ca aceste decizii sa-i atinga, in mod democratic, pe toti. Nu trebuie sa existe favorizati ai crizei economice. Asta daca vrem ca tara sa nu se afunde intr-o criza sociala cu efecte greu de anticipat.

Concret, nu avem foarte multe optiuni in fata. Poate aveam daca incepeam sa luam masuri inca din toamna anului trecut, cand stiam ca vine criza, dar nu voiam sa credem. Acum, situatia n-are prea multe rezolvari. Trebuie sa reducem cheltuielile cat se poate de mult si sa incercam sa adunam cat mai multe venituri. Toate aceste masuri vor fi intampinate cu huiduieli, dar nu avem ce face. Rau oricum ne va fi. Nu putem decat sa-l amanam pana cand va deveni si mai rau.

Politicienii trebuie sa aiba curaj si sa atace odata cheltuielile bugetare. Mai devreme sau mai tarziu, oricum se va ajunge la restrangeri de personal si la micsorari de salarii. Companiile private le-au facut de mult. Ori, banii bugetarilor vin tocmai de la aceste companii. Daca vom continua asa, vom ajunge cu siguranta la fundul sacului. Reducem acum salariile, pensiile nesimtite si personalul peste tot unde este posibil, vom putea sa-i platim pe bugetarii de care tara are nevoie si pe pensionari. Nu le reducem, vom avea probleme mari cu pensiile si cu salariile tuturor bugetarilor. Trebuie sa intelegem acest lucru simplu. Si noi, politicienii, si sindicatele, si salariatii din sectorul bugetar.

Ori facem niste reduceri cu cap (pe care ar fi trebuit sa le facem si in conditii normale, data fiind umflarea absolut haotica a schemelor de personal in diferite sectoare bugetare), ori ne prabusim toti. Sa ne gandim cum vrem sa arate si sa functioneze statul roman, sa ne stabilim prioritatile pentru urmatorii douazeci de ani si sa operam in consecinta. In prima faza, vrem sa intarim educatia, siguranta cetateanului sau protectia sanatatii? Noi, politicienii, trebuie sa raspundem la intrebarea asta si sa luam decizii. Bineinteles ca si profesorii, si politistii, si magistratii, si medicii sunt foarte importanti. Dar in situatii de criza trebuie sa ne fixam prioritati, pentru ca nu putem sa le rezolvam pe toate deodata. Sigur ca vor fi unii nemultumiti, dar trebuie sa salvam tara.

Iar noi, politicienii, trebuie sa ne calcam pe suflet si sa desfiintam odata toate posturile create pentru apropiati, prieteni, rude de gradul unu sau zece, sa reducem salariile si pensiile nesimtite, create special cam pentru aceiasi indivizi.

Cat priveste cresterea veniturilor, aici nu sunt prea multe de discutat. Orice taxe noi vom inventa (vezi impozitul forfetar) nu vom face decat sa cream alte dezechilibre si alte metode de fentat legea. Eu cred ca singura solutie sanatoasa este cresterea TVA cu doua, trei procente, dublata de reducerea numarului de taxe platite de cetateni, taxe care sporesc birocratia, dar nu aduc mare lucru la bugetul de stat.

Apoi, daca tot vorbim de solidaritate in vreme de criza, trebuie sa introducem o taxa pe bogatie, asa cum exista si in Franta, de exemplu. Fie ca ii spunem asa, sau ii spunem altfel, taxa respectiva instituie un lucru simplu: cei care au case mai mari si mai multe sau masini mai luxoase si mai multe trebuie sa plateasca statului mai mult decat cei care traiesc decent.

Reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor (prin reduceri de personal sau/si reduceri de lefuri), cresterea TVA, reducerea drastica a numarului de taxe inutile, introducerea taxei pe bogatie sunt masurile pe care eu cred ca trebuie sa le luam rapid. Noi, politicienii, trebuie sa avem curajul s-o facem, dar si vointa de a incepe chiar noi sa dam exemplu. Daca n-o vom face, despre actuala clasa politica se va vorbi numai la trecut.

Anunțuri

25 răspunsuri

  1. […] Senatorul PSD Miron Mitrea se declara dezamagit de masurile pe care clasa politica incearca sa le adopte pentru a combate efectele crizei economice. Daca cei care ne conduc vor continua cu injuraturi si “palme pe ascuns sau la vedere”, “despre actuala clasa politica se va vorbi numai la trecut”, a avertizat Mitrea pe blogul sau. […]

    • bravo un analfabet ca dragnea secretar general interimar…ati pierdut 6 voturi si inca 4 sunt pe drum domnule MItrea…pacat ca sunt oamni adevarti Nastse si Mitrea…pacat

  2. Asta ar fi facut, anul trecut, cineva care intelegea pe ce lume traieste. Insa cat au inteles unii anul trecut poate fi rezumat in cateva promisiuni: „vom da 20 000 de euro oricarui roman care se intoarce in tara”, „voi vorbi la NASA sa mai zboare un roman in Cosmos” etc.

  3. Ar trebui reduse cheltuielile, si risipa banului public. Acesta deja e clar tuturor din Romania, in afara de unii mai destepti.

  4. CRED CA LUMEA AR FI DE ACORD CU CRESTEREA TVA-ULUI SI CU 5% DAR CAND VOI FURATI CA IN CODRU(IN FRUNTE CU TINE D-LE MITREA) MI SE PARE JIGNITOR SA VII CU O ASTFEL DE PROPUNERE.HOTILOR!SUNTETI NISTE NESIMTITI.

  5. SI IMI PLACE TITLUL.ATUNCI SPER CA ACEASTA CRIZA SA FIE DEVASTATOARE SA MATURE CU TOATA CLASA ACEASTA POLITICA.DOREAM SA INTRU INTR-UN PARTID DAR SA FAC CE?SA INTRU IN ALBIA CU PORCI?NU,MULTUMESC.DAR CHIAR NU INTELEG:DE CE NU VRETI SA SI FACETI CEVA IN TARA ASTA?INTELEG FACEM O AUTOSTRADA.PUNETI CHELTUIELILE CU 10-20% MAI MARI CA SA AVETI SI O MARJA DE PROFIT.DAR FACETI DRACULUI SI AUTOSTRADA..(SAU 10-20% E MARUNTIS PENTRU VOI?)

    • Trebuiau concesionate pe la inceputul anilor 90. Acum aveam autostrazi, cum are Croatia si alte tari. Dai un ban dar mergi comod si in siguranta. Nu ne-am vandut tara, au furat-o smecherii. Acum n-avem nici autostrazi, nici economie de vandut.

  6. De data asta aveti perfecta dreptate. Guvernantii sunt absolut iresponsabili, asteapta ca economia sa faca POC si asta se va intampla in campania din toamna. Daca FMI, care nu e mama prostilor, va denunta acordul cu Romania, economia noastra va ateriza dur fix in…galeata. Atunci sa vezi tsunami pentru clasa politica. Ma mira d-l Basescu ca nu intuieste pericolul si zice ca-l mentine pe Boc pana la infrangerea finala. Sa fie primit. Va pleca cu el de gat.

    Interesul politicienilor este sa lase un guvern de tehnocrati sa faca ce trebuie pentru tara, fara frica de urne, cel putin 12 luni. Daca ar fi destepti sa priceapa treaba asta. Dar nu sunt. D-l Mitrea rationeaza acum corect fiind in afara jocului puterii. Se pare ca scaunul si butoanele alea iti intuneca mintile. Asa e?

  7. In primul rand masurile trebuiesc luate acolo unde sunt cele mai mari pierderi, aplicarea unui management riguros, implementarea sistemelor de calitate, alocarea banilor catre domeniile importante, care pot influenta viitorul(invatamant, sanatate etc.). Utilizarea banilor in scopuri de genul: Ziua Tineretului = 600 000 euro nu mi se pare in regula …
    Toti ne pricepem la tot, ar fi bine sa ne specializam pe o parte mica si sa stim aproape perfect acea parte mica.

  8. nici nu trebuie sa faceti asa mari eforturi ca sa nu va mature lumea,are dreptate george strazile firar ele ca nu i asa greu

  9. Celor care se simt cu musca pe obraz

    Nu-i vina mea că te-ai născut mult prea devreme şi ai rămas un prost,
    C-ai alergat după cai verzi şi mâţe roşii, fără să-ţi faci oareşicare rost,
    Că nu şti să frămânţi, să coci, şi să hrăneşti nişte copii flămânzi, cu pâine,
    Că nu te arzi în foc interior, cătând soluţii pentru cei sărmani, şi mâine.

    Te potoleşte sau te du, de-acum, pe bloguri mai demne de puţina ta ştiinţă,
    Unde nu comentează nimeni, “unde nu-i întristare şi nici o suferinţă”.
    Pe-aici sunt “nişte unii” care mai cred în oameni, cutează la schimbare,
    Dinţi la un angrenaj potrivnic s-ajungă-n fruntea ţării, iarăşi, un oarecare

  10. Foarte usor de spus, d-le Mitrea, dar foarte, foarte greu de facut. Se pare ca bugetarii nu inteleg ca daca nu se iau rapid masuri nu-si vor mai putea lua salariile. O sa se ajunga la concedieri fiindca oricum sunt prea multi si taie frunza la caini intr-o veselie. Eu pe cabinetul unui ministru nu vad utilitatea a mai mult de 3 consilieri si daca ii numeri, sunt cata frunza si iarba.
    Ce sa faca si Boc cand din toate partile lumea il ia de guler?Trebuie o mana de fier care sa nu stea la discutii si sa economiseasca cat mai tare, de peste tot de unde se poate

  11. Cel mai bine ar fi sa nu se ia nicio masura. Castigul: scapam de actuala clasa politica. Poate apare alta mai curata si mai desteapta. Al doilea castig: invatam si noi, romanii, ca nu se poate trai decat din munca. Daca s-ar putea altfel, guvernul ar trece toata populatia la buget. Sa existe doar bugetari. Hait, poate ii trece prin cap d-lui Boc ideea asta.

  12. „trebuie sa ne calcam pe suflet si sa desfiintam odata toate posturile create pentru apropiati, prieteni, rude de gradul unu sau zece”,

    si amante

  13. Pentru situatii de criza trebuie studiate foarte bine crizele precedente. In stenograma discutiei dintre Ceausescu si Gorbaciov, din 4 dec. 1989, Ceausescu a spus cum a scapat de datoriile foarte mari la bancile straine si cum a fost sfatuit sa nu se mai imprumute – este un punct de plecare in abordarea crizei.
    Un alt aspect care scapa guvernantilor este ca sunt specialisti foarte buni in programe de criza care nu sunt consultati. O abordare stiintifica a crizei este mult mai eficace decat masurile luate pe genunchi de guvernantii actuali.

    P.S.
    Am citit cu intarziere articolul „Ce ne apropie? Ce ne desparte?” si vreau sa va spun ca aceea baza de date a membrilor, chiar daca in compozitia iei au intervenit modificari sau s-a mai imputinat, inca o mentin functionala, la fel si toate datele de care ar avea nevoie conducerea partidului le mentin cu actualizari la zi. Astept ca cineva sa se inhameze la reorganizarea partidului asa cum era pana in 2005 si mai vorbim.
    Cu stima, CT

  14. Nu stiu daca pe timp de criza totul trebuie sa reduca. Anumite cresteri salariale ar putea genera o crestere a consumului si poate o incetinire a somajului. Oricum daca tot veni vorba de politicieni cum e posibil ca ministrul de finante mai ales in aceasta perioada sa fie un om care nu are o experienta relevanta in finante publice si pe deasupra de profesie e metalurgist nevand studii economice de specialitate.

    • La noi in Romania ce nu e posibil? Si pe tine Miclaus te mai mira ca nu are studii economice??? ….Papura Voda…

  15. lasa sa se reduca

    • Nu se va reduce, au ei grija. Caine pe caine nu musca.

  16. Market – catren

    Prima doamnă călăreşte,
    Primul Domn… gopodăreşte,
    Vai de biet popor – fireşte,
    Ţara mea se prăbuşeşte!

  17. psdul se mai poate reforma?

  18. Aoleu ce-aş vrea să fie măturată clasa politică actuală, să fie alungată la margine, să n-o mai vedem.

  19. DOBROGEA EOLIANĂ

    Un grandios proiect nţional pentru convertirea energiei eoliene în energie electrică,
    cu implicaţii economice şi de mediu, nebănuite, pe care să-l declanşeze şi patroneze PSD,
    imediat şi spre cinstea acestui partid învingător.
    Sursa de finanţare – deponenţii de la CEC Bank

  20. Spiritul de gasca, de strangere nesimtita a randurilor in jurul celui acuzat reprezinta o caracteristica a vietii politice dambovitene. Teama ca maine poate veni si randul tau te face sa fii solidar, ca lider, parlamentar sau simplu coleg de partid cu cel care, la randul sau, se considera mai presus de lege. Premierul, ministrii, liderii politici nu concep sa renunte la abordarile electorale, indiferent de prejudiciile pe care le aduc acestea. Am pierdut sase luni in lupta cu criza. In lipsa unor masuri coerente, pana la sfarsitul anului, situatia economica se va agrava cu fiecare zi. Bugetul nu va mai putea raspunde necesitatilor populatiei si, astfel, protestele sociale vor fi de neevitat. In fata unui iminent derapaj economic si social, alesii nu privesc mai departe de propriile interese. Incapabili sa inteleaga ceva din semnalele care prefigureaza cosmarul milioanelor de romani.

    lupta pentru romania! PENTRU O ROMANIE DE VULTURI, NU DE STRUTI!

    http://gandeste.org/general/treziti-va-asta-nu-e-romania-noastra/4139/

  21. Este necesara o noua viziune politica ?

    I. Analiza critica a situatiei existente
    Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernării postdecembriste au fost:
    • Creşterea competitivitatii
    • Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii
    • Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului
    • Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă
    Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează:

    – industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta;
    – nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia;
    – cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata;
    – capitalizare redusa a IMM-urilor;
    – acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor;
    – grad scazut de sofisticare al pietei;
    – intensitate energetica ridicata – tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca);
    – infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii;
    – management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii);
    – agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata;
    – infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător;
    – adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii;
    – segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala;
    – capacitate administrativa insuficient dezvoltata.

    II. Esecuri guvernamentale
    – Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei.
    – Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial.
    – Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala.
    – Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt:
    ● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate;
    ● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare;
    ● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;
    ● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice;
    ● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice;
    ● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI;
    ● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare;
    ● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI;
    ● dotarea precara a activitatii CDI;
    ● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea);
    ● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor;
    ● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura.

    III. Ce ar trebui facut?

    – Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:
    ● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
    ● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;
    ● redistribuirea activitatilor industriale;
    ● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
    ● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;
    ● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
    ● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
    – Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.
    Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:
    ● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.
    ● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.
    ● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.
    ● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.
    ● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
    ● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.
    ● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.
    ● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.
    – Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:
    ● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;
    ● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;
    ● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;
    ● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;
    ● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;
    ● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;
    ● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;
    ● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;
    ● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;
    ● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;
    ● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;
    ● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;
    ● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;
    ● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.
    Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.
    In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.
    In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:
    ● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;
    ● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
    ● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
    ● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
    Alte stimulente vor fi:
    ● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
    ● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
    ● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;
    ● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;
    ● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
    ● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii selectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;
    ● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.
    In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:
    ● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;
    ● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;
    ● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;
    ● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;
    ● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
    ● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;
    ● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;
    ● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;
    ● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: